Mă ascund în lumi imaginare, iar tu mă urmezi. Ca să mă schimbi, ar trebui să te întorci în timpi de care nici n-ai auzit. Cu cât mă rogi, cu atât mă îndepărtez. Nu te pot salva, pentru că asta ar însemna să mă pierd pe mine, deşi în utopia mea am încercat. Aşa am atins limita lucrurilor pe care le pot face pentru tine. Nu mai simt nici milă. Îmi imaginez curiozitatea ta ca pe o lecţie pe care trebuie s-o înveţi, dar pe care ştiu că n-o vei învăţa... niciodata.
Ca de multe alte ori, mi-ar fi plăcut să mă înşel, şi tu să fii mai mult. Salvarea ta stă doar în tine.